Compozitor austriac, considerat unul dintre cei mai mari compozitori ai tuturor timpurilor.
S-a născut la 27 ian. 1756, la Salzburg (pe atunci capitală a unui arhiepiscopat ce făcea parte din Sfântul Imperiu Roman de naţiune germană). Se stinge din viaţă la 5 dec. 1791, la Viena, la vârsta de numai 36 de ani.
Numele la naştere: Johannes Chrysostomus Wolfgangus Theophilus. Mai târziu, aflându-se în Italia, şi-a luat numele de Amadeus, traducerea latină a lui Theophilus – iubitorul de Dumnezeu. De la vârsta de patru ani este iniţiat în muzică de către tatăl său, Leopold Mozart, violonist, vice-Kapellmeister la curtea episcopală de la Salzburg, autor al unui tratat vestit pentru studiul viorii.
Talent precoce, stăpânind cu măiestrie mai multe instrumente muzicale (vioara, orga, clavecinul), întreprinde la şase ani, împreună cu familia, un lung turneu în străinătate: era prezentat la Curţile europene, academiilor muzicale, marelui public (1762-1771).
În cursul călătoriilor prin Europa îşi desăvârşeşte cultura muzicală, ca interpret şi creator, prin contactul pe care l-a avut cu muzicienii de seamă ai timpului său, între alţii J. Ch. Bach şi Padre Martini. La vârsta de opt ani a compus primele sonate, la 11 ani scrie o operă bufă – La finta semplice (Naiva prefăcută), peste un an - Singspiel-ul Bastien et Bastienne, iar la 14 ani dirijează la Milano o altă operă a sa – Mitridate, Re di Ponto (Mitridate, regele Pontului).
Ca urmare a succeselor obţinute, la Roma, Papa Clemens al XIV-lea îi acordă titlul de Cavalieri şi ordinul Pintenul de aur. Academia filarmonică din Bologna îl primeşte între membrii ei (1770).
Reîntors la Salzburg, intră ca maestru de capelă în serviciul arhiepiscopului de aici, contele Collorado (1771-1777), apoi este numit Hofforganist al arhiepiscopiei (1779). În 1781 se stabileşte la Viena în calitate de concertist independent. Un timp a fost şi compozitor al Curţii imperiale (Kammer Kompositeur) a lui Joseph al II-lea (1787-1790).
Creaţia sa constituie peste 750 de lucrări: 22 de opere, 41 de simfonii (ultimele trei, în mi bemol major, în sol minor şi respectiv în do major, sunt considerate capodopere ale simfonismului clasic), 28 de concerte pentru pian şi orchestră, 47 de lucrări pentru formaţii instrumentale de cameră, numeroase piese pentru orchestră (serenade, suite ş.a.), piese mai mici pentru solo instrumental sau vocal cu orchestră, cantate, compoziţii religioase (printre care şi celebrul Recviem) şi peste 500 de piese instrumentale şi vocale mai mici (sonate pentru diferite instrumente, lieduri etc.).
În 1784 a început şi un Catalog tematic, în care îşi înscria toate creaţiile sale, însoţite de un fragment de portativ, cu începutul fiecărei lucrări.
În 1862 Ludwig von Köchel a clasificat şi a catalogat compoziţiile lui Mozart, fiind numerotate cu menţiunea KV (Köchel-Verzeichis – catalogul Köchel).
Lucrări de operă ale lui Mozart figurează şi azi în repertoriul teatrelor lirice din întreaga lume: Idomeneo, regele Cretei (1781), Răpirea din Serai (1782), Nunta lui Figaro (1786), Don Giovanni (1787), supranumită drama giocoso (drama hazlie), Cosi fan tutte (1790), Flautul fermecat (1791) ş.a.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ :

Înregistrări audio:
Chopin; Mozart; Beethoven: [Concert] / Interpr.: North German Philarmonic Orchestra. – [S.l.]: Fa Music, [s.a.]. – 1 cas. audio, 60 min.
MOZART, W. A. Concertul Nr. 5: Pentru vioară şi orchestră: În la major: KV 219 / Interpr.: Orchestra de Cameră Bucureşti; Dirijor: Mădălin Voicu; Solist: Ion Voicu. – Bucureşti: Electrecord, [1998]. – 1 disc.
MOZART, W. A. Don Juan: Aria „Finch’han dal vino” (Aria şampaniei) / Interpr.: Orchestra simfonică a Cinematografiei; Dirijor: Jean Bobescu. – Bucureşti: Electrecord, 1977. – 1 disc.
MOZART, W. A. Flautul fermecat: Aria “Der Vogelfenger bin ichja“ / Interpr.: Orchestra simfonică a Cinematografiei; Dirijor: Jean Bobescu. – Bucureşti: Electrecord, 1977. – 1 disc.
MOZART, W. A. Laudate Dominum: Arie de concert / Interpr.: Orchestra Radioteleviziunii Române; Dirijor: H. Andriescu. – Bucureşti: Electrecord, 1990. – 1 disc.
MOZART, W. A. Nunta lui Figaro: Aria „Non andrai” / Interpr.: Orchestra simfonică a Cinematografiei; Dirijor: Jean Bobescu. – Bucureşti: Electrecord, 1977. – 1 disc.
MOZART, W. A. Quintet în D major: KV 593: Adagio and Fugue in C Minor: For string quartet / Interpr.: The Griller String Quartet with William Primrose, viola. –
New York, 1977. – 1 disc.
MOZART, W. A. Recviem: Re minor: KV 626 / Interpr.: Corul şi Orchestra Filarmonicii “Banatul” (Timişoara); Dirijor: Nicolae Boboc. – Bucureşti: Electrecord, 1984. – 1 disc.
MOZART, W. A. [Simfonii] / Interpr.: Orchestra Camerata Labacensis; Dirijor: A. von Pitamic; Piano: Dubravka Tomsic. – [S.l.]: Fa Music, [s.a.]. – 1 cas. audio.
MOZART, W. A. Uverturi / Interpr.: Orchestra Cinematografiei; Dirijori: C. Bugeanu, J. Bobescu. – Bucureşti: Electrecord, 1991. – 1 disc.
* * *
CRISTIAN, V. Wolfgang Amadeus Mozart. – Bucureşti: Ed. Muzicală, 1958. – 343 p.
BERGER, GEORG WILHELM. Mozart: Cultură şi stil. –
Bucureşti: Ed. Muzicală, 1991. – 333 p.
GHECIU, RADU. Mozart. – Bucureşti: Ed. Muzicală, 1970. –
122 p.
VARGA, OVIDIU. În căutarea lui Mozart: (1791-1991). – Bucureşti: Ed. Muzicală, 1991. – 191 p. – (Quo vadis Musica?; Vol. 6.).
VARGA, OVIDIU. Wolfgang Amadeus Mozart. –
Bucureşti: Ed. Muzicală, 1988. – 293 p. – (Quo vadis Musica?; Vol. 5.).
ZAVIDEANU, LELIA. Prinţul Muzicii: Viaţa marelui compozitor Mozart. – Bucureşti, [S.a.]. – 144 p.
WEINBERG, I. Mozart. – Bucureşti: Ed. Muzicală, 1962. –
253 p.
* * *
BĂLAN, G. [Mozart] // Bălan, G. Noi şi clasicii. – Bucureşti, 1968. – P. 65-85.
BENTOIU, P. Wolfgang Amadeus Mozart // Bentoiu, P. Deschideri spre lumea muzicii. – Bucureşti, 1973. – P. 232-234.
BRATIN, JACK. Wolfgang Amadeus Mozart // Bratin, Jack. Calendarul muzicii universale. – Bucureşti, 1966. – P. 26-27.
BRUMARU, A. Figaro, Don Giovanni sau idealul iubirii statornice // Brumaru, A. Vârstele Euterpei: Clasicismul. – Bucureşti, 1972. – P. 98-114, 138-152.
CONSTANTINESCU, G. Scrisorile lui Mozart pentru vioară şi pian // Rampa: Supl. la ziarul “Azi”. – 1998. –
6 mai. – P. 7.
GHECIU, R. Totalul uman în “opera operelor”: “Don Giovanni” de Mozart // Gheciu, R. Melpomene; Erato; Euterpe. –
Bucureşti, 1990. – P. 55-56.
MUŞLEA, I. Mozart la Paris // Tribuna. – 1994. – 13-19 oct. – P. 9.
PRICOPE, E. Haydn şi Mozart dirijori // Pricope, E. Dirijori şi orchestre. – Bucureşti, 1971. – P. 96-107.
SANDU-DEDIU, V. Mozart la Praga // Tribuna. –
1994. – 20-26 ian. – P. 10.
SCHONBERG, HAROLD C. Miracolul de la Salzburg: Wolfgang Amadeus Mozart // Schonberg, Harold C. Vieţile marilor compozitori. – Bucureşti, [S.a.]. – P. 88-103.
STENDHAL. Viaţa lui Mozart // Stendhal. Vieţile lui Haydn, Mozart şi Metastasio. – Bucureşti, 1974. – P. 179-228.
SUCIU, MIRCEA. Unser Mozart // România pitorească. –
2003. – Nr. 10. – P. 6.
V. M.

* * *

„... nici unul din marii compozitori nu a avut parte de o educaţie muzicală atît de completă, temeinică şi timpurie ca aceea primită de Mozart. Primul şi cel mai mare profesor al lui Mozart a fost tatăl său, care a făcut din el un virtuoz al orgei, clavesinului şi viorii, dar în acelaşi timp l-a iniţiat şi în tainele compoziţiei.”

V. Cristian

„În artă „fiecare este fiul cuiva”: Mozart a fost în primul rînd fiul propriului său părinte, compozitorul, dirijorul, violonistul şi pedagogul Leopold Mozart.”

V. Cristian

Goete şi Herder descoperă zăcămintele artistice ale folclorului muzical şi poetic german, subliniind semnificaţia artei populare.

V. Cristian

„Pe lîngă cei doi munţi înpăduriţi, care domină Salzburg-ul, mi-a apărut într-o viziune un al treilea mult mai înalt, comparabil cu altitudinea Alpilor: Wolfgang Amadeus Mozart! Un munte cu străluciri irizante, vizibil din oricare punct geografic al Europei, un Munte care se sprigină pe 626 creaţii artistice geniale”.

Mircea Petru Suciu

„Într-o existenţă cuprinsă între anii 1756-1791, reprezentînd mai putin de 36 de ani, Mozart a desfăşurat cel mai uimitor efort creator din istoria muzicii şi poate din întreaga istorie a artelor.”

V. Cristian

„...eu continui să lucrez la Recviem; pentru mine, munca este singura raţiune de a exista. Nu tremur în faţa sfîrşitului pe care îl simt apropiat... În faţa nedreptăţii sorţii nu pot protesta decît lucrînd, creînd... Şi astfel sfîrşesc eu, străduindu-mă să realizez o lucrare ce va fi cîntecul meu de îngropăciune... ”

Wolfgang Amadeus Mozart

„Moştenirea însuşită de Mozart în scriitura polifonică a Recviemului îşi întinde rădăcinile pe o suprafaţă mare, cuprinzînd stiluri şi şcoli din diferite ţări şi perioade.”

I. Weinberg

„Camera în care mă mut e gata pregătită. Acum mă duc să închiriez un pian, căci pînă nu-l am în cameră nu pot să locuiesc acolo, deoarece trebuie să compun şi n-am nici o clipă de pierdut.”

Wolfgang Amadeus Mozart

„Pentru a vorbi despre Mozart, va trebui să-ţi moi pana în curcubeu”...?

Diderot