|
|
| |
|
|
| |
Anatol CODRU (1936)
Poet, eseist, traducător şi regizor de film documentar.
Născut la 1 mai 1936, în s. Molovata Nouă, Dubăsari, în familia lui Condrea Ion şi a Tatianei Stăncuţă.
Absolveşte cursurile primare în satul de baştină şi cele medii în Dubăsari.
A absolvit Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Filologie, secţia – Limba şi literatura română în 1963 şi Cursurile Superioare de scenaristică şi regie – film documentar din Moscova în 1971.
A lucrat în presa literară şi la Editura Cartea Moldovenească.
A debutat editorial cu placheta de versuri Nopţi albastre (1962). În 1964 devine membru al Uniunilor Scriitorilor din Moldova şi din URSS.
După prima apariţie editorială, urmează Îndărătnicirea pietrei (1967), Feciori (1971), Portret în piatră (1978), Piatră de citire (1980, 2001, 2003), Mitul personal (1986), Bolta cuvântului (1997), Întâmplarea mirării (1998) – Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova pentru cea mai bună carte de poeme a anului, 1999, Ruperea din nefiinţă (1999) şi alte cărţi.
A publicat opere literare în mai multe ţări din fosta URSS, precum şi în România, Italia, Germania, Franţa, Cehia, Slovacia, Bulgaria, Ungaria, Belgia, Polonia. E tradus în 37 de limbi. Activează şi în domeniul traducerii artistice.
În cinematografie s-a afirmat prin filme documentare – peste 30 la număr, printre care: Trânta (debut cinematografic – Premiul I pentru regie la Festivalul zonal de la Minsk, 1968), Alexandru Plămădeală (1969), Arhitectul Sciusev, Dimitrie Cantemir (1971), Roua de pe izvoare; Tălăncuţa; Cronica familiei Bologan (1987), Sunt învinuiţi martorii (1988) – Marele Premiu la Festivalul internaţional de filme, Cehoslovacia, 1990, Mihai Eminescu (1990) – Premiul pentru cel mai bun film, Suceava, 1992, Vasile Alecsandri, Ion Creangă ş.a.
Pentru filmele-portrete în 1981 a fost distins cu Premiul Naţional al Tineretului. Deţine medalia Nichita Stănescu (1993) şi Marele Premiu al Academiei Române Nichita Stănescu (2002).
În 1976 se învredniceşte de Marele Premiu pentru poezie al revistei Drujba narodov (Moscova), Placheta de aur pentru opera Omnia, Bucureşti, 2001.
Ordinul Republicii îi este conferit pentru aportul său la dezvoltarea literaturii şi filmului naţional, Chişinău, 1996.
Pentru succesele sale remarcabile în domeniul operei poetice şi al filmului documentar este decorat cu Medalia Mihai Eminescu, 1994.
În 1996, cu prilejul vârstei de 60 de ani, Institutul de Istorie şi Teorie literară al Academiei de Ştiinţe din Republica Moldova, Universitatea de Stat, Uniunea Scriitorilor şi Uniunea Cineaştilor au organizat simpozionul Anatol Codru: estetica poeziei metaforice, ca prinos al celor peste 20 de volume de poezie ale scriitorului.
Decorat cu Medalia comemorativă a Guvernului României Mihai Eminescu (2000). Maestru în Artă, 1987. Doctor Honoris Causa al Academiei Internaţionale de Drept Economic şi Artă a Filmului (2000).
Laureat al Premiului de Stat al Republicii Moldova (1991) în domeniul artei pentru filmul Sunt acuzaţi martorii. Este ales membru de onoare al Academiei Internaţionale de Film din Federaţia Rusă. Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova îi acordă titlul onorific de academician în 1999, pentru merite în arta literară şi a producţiilor cinematografice documentare. În 2001 devine membru al Uniunii Scriitorilor din România. La Congresul VII (1993) şi VIII (1998) este ales preşedinte al Uniunii Cineaştilor din Republica Moldova.
Pentru promovarea culturii cinematografice Uniunea Cineaştilor din România îi acordă distincţia academică Clacheta de Aur (2001) şi Marea Medalie Magna cum Laudae (2003).
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ:
CODRU, ANATOL. Bolta cuvântului: Poeme / Selecţ. Vlad Bulat. – Chişinău: Bulat Art Glob, 1997. – 132 p.
* CODRU, ANATOL. Feciori: Versuri. – Chişinău: Cartea Moldovenească, 1971. – 228 p.
* CODRU, ANATOL. Îndărătnicia pietrei. – Chişinău: Cartea Moldovenească, 1967. – 201 p.
CODRU, ANATOL. Întâmplarea mirării: Poezii / Prez. graf. de Isai Cârmu; Il. Anatol Codru. – Chişinău: ARC, 1998. –
165 p.
* CODRU, ANATOL. Mitul personal: Versuri / Prez. graf. de Isai Cârmu. – Chişinău: Lit. Artistică, 1986. – 497 p.
CODRU, ANATOL. Piatra de citire / Prez. graf. de Vladimir Zmeev. – Bucureşti: Litera Internaţional; Chişinău: Litera, 2003. – 560 p.
CODRU, ANATOL. Ruperea din nefiinţă: Versuri / Prez. graf. de Isai Cârmu; Selecţ. pref. de Ion Ciocanu. – Chişinău: Cartea Moldovei, 1999. – 299 p.
* CODRU, ANATOL. Versuri / Il. de Isai Cârmu. – Chişinău: Lumina, 1969. – 92 p.
* * *
CODRU, ANATOL. Gončarnyj krug: Stihi. – Chişinău: Cartea Moldovenească, 1974. – 135 p. – (Sovrem. mold. poèziâ).
CODRU, ANATOL. Uprâmstvo kamnâ: [Stihi]. – Moskva: Mol. gvardiâ, 1969. – 95 p.
CODRU, ANATOL. Zodčij Manole: Stihi / Hudož.: Igor Vieru. – Chişinău: Cartea Moldovenească, 1968. – 128 p.
* * *
CODRU, ANATOL. Pietrarii; Moment; Şi alunica…; Un adânc ne vede; Doină; Onomatopee // Constelaţia lirei: Antologia poeţilor din RSS Moldovenească. – Bucureşti, 1987. –
P. 90-96.
* * *
BANTOŞ, ANA. Metaforă şi calcul: [Anatol Codru] // Limba Română. – 1999. – Nr. 1. – P. 146-147.
BĂRBULESCU, SIMION. Poeţi din diasporă: [Anatol Codru] // Convorbiri literare. – 2000. – Nr. 1. – P. 30.
CALOTĂ, GHEORGHE. Lacrima pietrei care zideşte: [Anatol Codru] // Lit. şi arta. – 2000. – 8 iun. – P. 5.
CIMPOI, MIHAI. Anatol Codru: „Sufletul şi piatra” // Cimpoi, Mihai. Critice. Vol. 3. – Craiova, 2003. – P. 216-220.
CIMPOI, MIHAI. Căutarea de sine a literaturii basarabene: „Copiii anilor treizeci”: [Anatol Codru] // Cimpoi, Mihai. O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia. – Chişinău, 1997. – P. 197.
CIOCANU, AUREL. Aşa-ţi trebuie, Codrule: [Anatol Codru-60] // Moldova literară. – 1996. – 4 mai. – P. 3.
CIOCANU, ION. Anatol Codru // Ciocanu, Ion. Literatura română contemporană din Republica Moldova. – Chişinău, 1998. – P. 183-190.
CIOCANU, ION. Anatol Codru // Ciocanu, Ion. Scriitori de ieri şi de azi. – Bucureşti; Chişinău, 2004. – P. 223-228.
CODREANU, THEODOR. Anatol Codru sau Poezia pietrei // Lit. şi arta. – 2001. – 20 sept. – P. 4.
CODREANU, THEODOR. Despre destinul cultural: Anatol Codru – poezia pietrei // Codreanu, Theodor. Basarabia sau drama sfâşierii. – Chişinău, 2003. – P. 205-212.
Codru, Anatol // Calendarul bibliotecarului: 1996. – Chişinău, 1995. – P. 63-66.
Codru, Anatol // Enciclopedia marilor personalităţi: Din istoria, ştiinţa şi cultura românească de-a lungul timpului. Vol. 4. – Bucureşti, 2003. – P. 233-235.
* Codru, Anatol // Literatura şi arta Moldovei: Encicl.: În 2 vol. Vol. 1. – Chişinău, 1985. – P. 306.
Codru Anatol // Scriitorii Moldovei în lectura copiilor şi adolescenţilor: Dicţ. biobibliogr. – Chişinău, 2004. – P. 101-106.
CORCIOVESCU, CRISTINA. Codru, Anatol // Corciovescu, Cristina. 1234 cineaşti români: Ghid bio-filmogr. / Cristina Corciovescu, Bujor T. Rîpeanu. – Bucureşti, 1996. – P. 83, 84.
DINESCU, VIOREL. Anatol Codru “Piatra de citire” // Literatorul. – 2002. – 17 oct. – P. 3; Lit. şi arta. – 2002. – 17 oct. – P. 3.
DOLGAN, MIHAIL. Anatol Codru: De la metafora obsedantă la mitul personal // Literatura română postbelică: Integrări, valorificări, reconsiderări. – Chişinău, 1998. – P. 448-455.
DOLGAN, MIHAIL. Anatol Codru // Iubire de metaforă. Vol. 1. – Chişinău, 2001. – P. 70-71.
DOLGAN, MIHAIL. De la figura de stil la mitul personal: [Particularităţi ale gândirii poetice a lui Anatol Codru] // Lit şi arta. – 2001. – 26 apr. – P. 4.
DOLGAN, MIHAIL. Dreptul la metaforă sau şansa de-a te omeni: [Poezia lui Anatol Codru] // Lit. şi arta. – 1996. – 2 mai. – P. 4-5.
DOLGAN, MIHAIL. Mitul personal – principiu structurator al lirismului modern: [În opera lui Anatol Codru] // Orientări artistice şi stilistice în literatura contemporană. Vol. 1. – Chişinău, 2003. – P. 155-156.
GROMOV, ALEXANDRU. Transplant imagistic: [Anatol Codru-60] // Lit. şi arta. – 1996. – 2 mai. – P. 4.
MARINAT, ALEXEI. Întâmplarea… din vârf de deal: [Anatol Codru] // Lit. şi arta. – 2000. – 6 apr. – P. 3.
OLĂRESCU, DUMITRU. Metafora în expresia filmică: [Anatol Codru-60] // Lit. şi arta. – 1996. – 2 mai. – P. 5.
PALLADI, TUDOR. Condiţia supremă a sufletului între obraz şi lacrimă: [A. Codru] // Lit. şi arta. – 2001. – 20 sept. – P. 4.
PALLADI, TUDOR. Metafora ideii şi ideea metaforei: [Creaţia poetică a lui Anatol Codru] // Lit. şi arta. – 1999. – 23 dec. – P. 5.
ROTARU, TATIANA. Estetica poeziei: [Anatol Codru] // Moldova literară: Supl. al Ziarului “Moldova Suverană”. – 1996. –
4 mai. – P. 1.
SUCEVEANU, ARCADIE. Poetul şi mitul său personal: [Anatol Codru] // Contrafort. – 1998. – Nr. 7-8. – P. 13.
ULICI, LAURENŢIU. Codru, Anatol // Ulici, Laurenţiu. Scriitori români din afara graniţelor ţării. – Bucureşti, 1996. – P. 31.
VIERU, GRIGORE. Fratelelui transnistrean: Lui Anatol Codru: [Versuri] // Lit. şi arta. – 1996. – 9 mai. – P. 1.
//Calendar Naţional.- 2006.- P.135-136
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
|
|
| |
„Poezia lui Anatol Codru impresionează prin marile întrebări pe care şi le pune prin tensiunea dramatică a ideilor, prin bucuria mărturisirii şi prin sinceritatea tonului, prin puterea de plasticizare şi prin frumuseţea analogiilor, prin varietatea de ritmuri şi prin frăgezimea gândurilor şi a sentimentelor”.
Mihail Dolgan
Pe chipul meu
Nu-s lacrimi –
Din ochii mei
Coboară o mioară
Cu un drag ciobănel
În pagini de carte,
Pe pajişti de plai
Cu zile-nflorite
Pe suflet,
Pe grai.
Anatol Codru
„Şi noi credem, ca toţi ceilalţi în definitiv, că Anatol Codru este un poet de primă mărime, important pentru întreg arealul românesc. Este surprinzătoare siguranţa cu care evoluează în grădina limbii române. Nici o diferenţă, nici o ezitare dialectală, o stăpânire perfectă a limbii vecină cu virtuozitatea. Asta nu înseamnă că e atins de levitaţie şi că pluteşte pe deasupra preeriilor natale. Dimpotrivă, în scrisul lui peisajul este un loc ideal, ba chiar un personaj care potenţează trăirile lirice”.
Viorel Dinescu
„Poetul şi regizorul Anatol Codru vine dintr-o lume a pietrei din valea Nistrului. Piatra i-a modelat şi caracterul, şi exteriorul, dar şi felul lui de a fi: ca un meşter geto-dac, ziditor de cetate pe stâncile nistrene înălţate peste secole. Anatol Codru, în cinematografia şi în literatura română, e un stil, o carte, o istorie.”
Andrei Dumbrăveanu
|
|
|