Ion DRUŢĂ
1928

Prozator, dramaturg, eseist.
S-a născut la 3 sept. 1928, în s. Horodişte, jud. Soroca.
A absolvit şcoala de silvicultură şi Cursurile superioare de pe lângă Institutul de Literatură Maxim Gorki al Uniunii Scriitorilor din URSS.  Din 1969, stabilit la Moscova.
Publică primele povestiri la începutul anilor '50 ai sec. XX. Operele lui Ion Druţă, adunate în 4 volume: Frunze de dor, Balade din câmpie, Ultima lună de toamnă, Povara bunătăţii noastre, Clopotniţa, Horodişte, Întoarcerea ţărânii în pământ, Biserica Albă, Toiagul păstoriei ş.a. fac parte din fondul de aur al literaturii naţionale contemporane. Se află în curs de apariţie o ediţie în 8 vol. o creaţie sale, datorită căreia cititorii îşi vor face o imagine mai completă despre amploarea, complexitatea scrisului şi anvergura talentului, ieşite din comun, ale lui Ion Druţă.
În 1987- 1990 a fost ales preşedinte de onoare al Uniunii Scriitorilor din Moldova.
E decorat cu mai multe ordine şi medalii. Deţine titlul onorificde Scriitor al Poporului.
În 1967, pentru piesa Casa Mare, nuvela Ultima lună de toamnă şi romanul Balade din câmpie (prima parte a dilogiei Povara bunătăţii noastre), i se acordă Premiul de Stat al RSS Moldoveneşti. A fost ales membru de onoare al Academiei Române, membru titular al Academiei de Ştiinţe a Moldovei ( 30 dec. 1992). A fost inclus în lista celor 10 scriitori din lume pentru anul 1990. Proza, dramaturgia şi eseuri de Ion Druţă sunt traduse în circa 30 de limbi din lume.