SPIRIDON VANGHELI
1932

Scriitor şi editor, autorul unor faimoase proze pentru
copii.
S-a născut la 14 iun. 1932, în com. Grinăuţi, jud. Bălţi.
Urmează studiile la şcoala primară din Grinăuţi, apoi, cu
intermitenţe, în or. Bălţi şi în com. Pelinia. Absolveşte Facultatea
de filologie a Institutului Pedagogic Ion Creangă
din Chişinău (1955). În timpul studenţiei (1952) inaugurează
Foaia Literară a Institutului, înfiinţând, totodată,
un excelent cenaclu literar unde au prins aripi scriitorii
consacraţi de azi, colegii săi: Grigore Vieru, Victor Teleucă,
Gheorghe Vodă, Pavel Boţu, Andrei Strâmbeanu,
Mihail Ion Ciubotaru, Valentin Mândâcanu ş.a.; de aici a
pornit şi drumul actorului şi regizorului Ion Ungureanu.
După absolvire activează în calitate de profesor la şcoala
medie din Năpădeni. În 1960 revine la Chişinău, în calitate
de redactor la editura Cartea Moldovenească, apoi
redactor superior la editura Lumina. Consultant literar la
Uniunea Scriitorilor din Moldova, conduce Secţia literară
pentru copii (1968-1993). Este ales preşedinte al Centrului
PEN din Moldova – filială a Asociaţiei Mondiale
a Scriitorilor (1991). Din 1994 este director al Editurii
Turturica (Oltiţa).
Debutează editorial în 1962, cu cartea pentru copii În
ţara fluturilor, urmată de alte cărţi: Soarele (1963), Băieţelul
din coliba albastră (1964), tradusă în limba rusă,
ucraineană şi reeditată în grafie latină (1990), Pe lume
(1964), Balade (1966). În 1967 editează cartea Isprăvile
lui Guguţă (1967), care avea să-l facă cunoscut în toată
lumea, a fost tradusă în limbile: rusă, engleză, japoneză,
germană, armeană, ucraineană, lituaniană, bielorusă,
kazahă, kirghiză, turkmenă, estonă, azerbaidjană, cehă,
mongolă, bulgară, gruzină etc., iar 1978 la Bratislava Guguţă
este editat în colecţia Cheiţa de aur care include cele
mai valoroase cărţi din toate timpurile de pe glob.
Publică apoi cărţile: Ministrul bunelului (1971), tradusă
în limba kazahă şi lituaniană, Columb în Australia (1972),
Primiţi urătorii ? (carte de sinteză, 1975), Guguţă – căpitan
de corabie (1979), tradusă în limbile: rusă, franceză,
lituaniană, kazahă, bielorusă, magiară, turkmenă, tadjikă
etc., Steaua lui Ciuboţel, tradusă în limbile: rusă, engleză,
franceză, japoneză etc., Calul cu ochi albaştri (1981),
Privighetoarea (1985), tradusă în limbile: rusă, engleză,
franceză, spaniolă etc., Pantalonia ţara piticilor, precum
şi volumul de sinteză Măria sa Guguţă (1989); Ghiocica
(1991), Guguţă şi prietenii săi, vol. 1-2 (1994), Tatăl lui
Guguţă când era mic (1999), Copii în cătuşele Siberiei
(2000) – carte-surpriză a Salonului Internaţional de Carte
pentru Copii, ediţia a V-a (Chişinău, 2001).
Este cunoscut şi ca alcătuitor de antologii şi selecţii:
culegerea de folclor Auraş-păcuraş (1964); culegerile
Hora gâzelor şi Telefonul peştişorului (1966); Iepuraşul
albastru – mărgăritare selectate şi tălmăcite din poezia
universală; carte de căpătâi La noi la grădiniţă (povestiri,
versuri, scenete, jocuri); Ineluş-învârtecuş (folclorul
pentru copii Şezătoare în codru (1973) care include pe
lângă perle de folclor şi clasică peste 40 de scriitori de
limba română din Republica Moldova; antologiile: Copiii
planetei (pagini alese de proză universală pentru copii)
(1974); Cercelul de argint (1976); Povestea muntelui albastru
(1986); Cele mai frumoase flori (1987) etc. A scris
piesa pentru teatrul de păpuşi Bună seara, Steauă Polară.
Publică volumul Conăcarii (folclor de nuntă).
Împreună cu Grigore Vieru editează un excelent Abecedar
(1970), reeditat în grafie latină (1990). Este singurul
manual care a supravieţuit la noi, într-un sfert de veac lau
purtat în geantă aproape două milioane de copii.
Guguţă se numeşte primul film cu desene animate lansat
de Moldova-film (1970). Au mai fost lansate diafilme
şi filme cu desene animate: Moşii Crăciuni, Banca lui
Guguţă, Pozna lui Guguţă, Cum a crescut Guguţă întro
noapte, Cuşma lui Guguţă, Guguţă-poştaş, Cadoul lui
Guguţă, Guguţă-căpitan de corabie, Noaptea de Anul
Nou, Guguţă frizer, Măturătorii etc.
La 1 iun. 1981, în Grădina Publică din centrul capitalei
se inaugurează cafeneaua pentru copii Guguţă. Fabrica
de jucării din Durleşti confecţionează păpuşa Guguţă
(1982). La Chişinău e lansată insigna Guguţă (1983), se
inaugurează Teatrul Municipal de păpuşi Guguţă (1992).
Scriitorul participă la Congresul Asociaţiei Mondiale a
Scriitorilor care are loc la Santiago de Compostela (Spania)
(1993), la Congresul Asociaţiei Mondiale a Scriitorilor
de la Praga (1994).
Vizitează Japonia, are întâlniri cu traducătorii şi cititorii
săi în superbul Palat al Copilului din Tokyo, în oraşele
Kyoto şi Osaka (1983); Statele Unite ale Americii (1986);
Slovacia-Bratislava (1987); Finlanda, are o întâlnire de
suflet cu cititorii finlandezi la Biblioteca Naţională din
Helsinki (1990). Se află o lună de zile în Germania, invitat
de Literarisches Colloquium Berlin, lucrând cu traducătorul
la tălmăcirea în limba germană a cărţii Pantalonia
– ţara năstruşnicilor.
Cărţile scriitorului au fost traduse şi editate la Berlin,
Boston, Helsinki, Kiev, Moscova, Riga, Praga, Sofia,
Tokyo ş. a.
Proza lui Spiridon Vangheli a fost încununată cu importante
premii şi distincţii naţionale şi internaţionale:
Diploma Internaţiuonală de Onoare Andersen (1974)
pentru cartea Ministrul bunelului; Premiul de Stat al Moldovei
(1980) pentru cartea Guguţă-căpitan de corabie;
Ministerul Învăţământului din Moldova pentru Steaua lui
Ciuboţel (1982); Premiul de Stat al URSS (1988); Premiul
Carte-eveniment al Salonului Naţional de Carte de
la Chişinău pentru Guguţă şi prietenii săi (1995), Premiul
Carte frumoasă – cinste cui te-a scris, acordat de Centrul
Cultural Francez din Iaşi (1995); Premiul Ion Creangă al
Academiei Române (1996); Premiul Simpatia copiilor la
Salonul Internaţional de Carte pentru copii de la Chişinău
(1997) pentru Guguţă şi prietenii săi; Premiile Cartea
anului şi Simpatia copiilor pentru volumul Tatăl lui
Guguţă când era mic, acordate în cadrul aceluiaşi Salon,
ediţia a IV-a (2000).
Membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova (1964).
Maestru Emerit al artei (1982); Scriitor al Poporului din