Este titlul expozi\u0163iei eveniment , care se va inaugura la 11octombrie, cu \u00eencepere de la ora 14.00 \u00een spa\u0163iul expozi\u0163ional al Bibliotecii Na\u0163ionale. La eveniment vor participa scriitori, istorici, oameni de cultur\u0103.<\/p>\n
<\/p>\n
Chi\u0219in\u0103u este capitala, cel mai mare ora\u0219 \u0219i centrul administrativ, teritorial, economic, \u0219tiin\u021bific \u0219i cultural al Republicii Moldova. Ora\u0219ul este a\u0219ezat la o margine a pantei de sud-est a Podi\u0219ului Central al Moldovei, \u00een zona de silvostep\u0103 fiind str\u0103b\u0103tut de r\u00e2ul B\u00eec, un afluent de dreapta al Nistrului.
Este unul dintre cele mai mari ora\u0219e din Europa Central\u0103 \u0219i de Sud. La 1 ianuarie 1984, aici locuiau 604.500 persoane, conform recens\u0103m\u00e2ntului din 1989 \u2013 661.400, \u00een 1996 \u2013 662.000 persoane, iar potrivit datelor preliminare ale ultimului recens\u0103m\u00e2nt din 2014 \u2013 492.894 persoane. \u00cen prezent (2016), Chi\u0219in\u0103ul g\u0103zduie\u0219te peste 680.000 de locuitori (estimare).
Chi\u0219in\u0103ul este legat prin c\u0103i ferate \u0219i drumuri cu toate municipiile, ora\u0219ele \u0219i centrele raionale \u0219i multe sate din republic\u0103, de asemenea cu centre urbane din Rom\u00e2nia, Ucraina, Bulgaria, Turcia, Belarus, Rusia \u0219i alte state. Din punct de vedere administrativ, este divizat \u00een cinci sectoare: Centru, Botanica, Buiucani, R\u00e2\u0219cani \u0219i Ciocana. Organul local al puterii de stat este Prim\u0103ria municipiului (Consiliul municipal).
Chi\u0219in\u0103ul este supranumit \u201eOra\u0219ul din piatr\u0103 alb\u0103\u201d. Respectivul supranume provine din abunden\u021ba cl\u0103dirilor deschise la culoare, fiind construite din piatra alb\u0103 de calcar. Printre altele, primul vers din forma actual\u0103 a imnului ora\u0219ului Chi\u0219in\u0103u, intitulat Ora\u0219ul meu (muzic\u0103: Eugen Doga, versuri: Gheorghe Vod\u0103), este: Ora\u0219ul meu din albe flori de piatr\u0103.[12] Forma anterioar\u0103 a primului vers din imn era: Ora\u0219ul meu cu umeri albi de piatr\u0103[
Prima men\u021biune a t\u00eergului dateaz\u0103 din anul 1436, iar men\u021biunile ulterioare descriu un t\u00eerg rural prev\u0103zut cu o hal\u0103 de piatr\u0103, grupat \u00een jurul parohiilor Na\u0219terea Fecioarei (M\u0103z\u0103rache) \u0219i Sfin\u021bii \u00eemp\u0103ra\u021bi Constantin \u0219i Elena (R\u00e2\u0219cani). \u00cen timpul domniei lui Alexandru cel Bun, documentele atest\u0103 existen\u021ba unui sat pe malul drept al B\u00e2cului care avea hotar comun cu mosia Chi\u0219in\u0103ului. \u00cen alte documente de mai t\u00e2rziu g\u0103sim \u0219i denumirea acestui sat : Visterniceni.
\u00cen 1772 unul din reprezentan\u021bii familiei R\u00e2\u0219canu \u0219i anume sp\u0103tarul Constantin R\u00e2\u0219canu a devenit posesorul par\u021bii de sud-est a mo\u0219iei Visterniceni. Constantin R\u00e2\u0219canu este ctitorul Bisericii Sfin\u021bilor Imp\u0103ra\u021bi Constantin si Elena pe pere\u021bii c\u0103reia \u00een rand cu alte inscrip\u021bii se poate citi: \u201e … aceast\u0103 Sf\u00e2nt\u0103 biseric\u0103 a fost \u00een\u0103l\u021bat\u0103 din temelii pe mijloacele robului lui Dumnezeu Constantin R\u00e2\u0219canu mare sp\u0103tar, in anul 1777″.
P\u00een\u0103 \u00een 1812 t\u00eergul moldovenesc se ridica pe malul B\u00eecului, \u00een jurul Pie\u021bei Vechi, num\u0103r\u00e2nd 7 parohii \u0219i aproximativ 5.000 de locuitori<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Chi\u015fin\u0103ul de ieri \u015fi de azi (580 ani de la prima atestare) Este titlul expozi\u0163iei eveniment , care se va inaugura la 11octombrie, cu \u00eencepere de la ora 14.00 \u00een spa\u0163iul expozi\u0163ional al Bibliotecii Na\u0163ionale. La eveniment vor participa scriitori, istorici, oameni de cultur\u0103.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_bst_post_transparent":"","_bst_post_title":"","_bst_post_layout":"","_bst_post_sidebar_id":"","_bst_post_content_style":"","_bst_post_vertical_padding":"","_bst_post_feature":"","_bst_post_feature_position":"","_bst_post_header":false,"_bst_post_footer":false,"footnotes":""},"categories":[25],"tags":[],"class_list":["post-2028","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-25"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.bnrm.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2028","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.bnrm.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.bnrm.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.bnrm.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.bnrm.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=2028"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.bnrm.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2028\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.bnrm.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2028"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.bnrm.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=2028"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.bnrm.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=2028"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}