„Dimitrie Cantemir – homo universalis”
Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău, în colaborare cu Biblioteca Națională a Republicii Moldova, Institutul Cultural Român „Dimitrie Cantemir” din Istanbul organizează vernisajul expoziției „Dimitrie Cantemir – homo universalis” la Biblioteca Naţională. Evenimentul este dedicat celor 340 de ani de la nașterea domnitorului și omului de cultură de rezonanță universală Dimitrie Cantemir și se va desfășura luni, 18 noiembrie, ora 14.00.
Alcătuită din 14 bannere de 0,95 x 2,10 m, expoziția cuprinde date complexe privind biografia și creația lui Dimitrie Cantemir, cum ar fi: portrete, manuscrise, mărturii ale cronicarilor, citate despre însemnătatea operei sale ale unor mari personalități din lumea culturală românească.
Personalitate complexă și enigmatică a culturii noastre, Dimitrie Cantemir continuă să trezească interes istoricilor și cercetătorilor din diverse generații. „Dacă mi s-ar cere să caracterizez prin anticipație și în chip fabulos – scria Lucian Blaga – figura lui Dimitrie Cantemir, nu aș alege ca simbol nici îngerul din alte tărâmuri, nici leul, nici vulturul din lumea noastră, ci o ființă pe jumătate reală, pe jumătate de poveste și legendă: unicornul. Simbolul ar fi desigur cel mai potrivit să lege la un loc contururile pământești cu cele nepământești ale apariției ce ne preocupă. Interesant e că în Istoria ieroglifică, operă în care Cantemir povestește în formă alegorică întâmplările printre care viața până la o anume vârstă, cu atâtea fundături și ieșiri, l-a amestecat sau l-a încurcat, boierii moldoveni și munteni figurează sub numiri, unii de dobitoace, alții de păsări și iarăși alții sub numiri de corcituri mitologice. Ni se vorbește aici despre corb și vidră, despre struțocămilă, leopard și elefant.
Sub aceste numiri se ascund personaje istorice, precum Constantin Brâncoveanu, cutare Duca, cutare Racoviță… În deghizată Istoria ieroglifică, Dimitrie Cantemir însuși își joacă rolul sub înfățișarea Inorogului, numele slav, adoptat de cronicarii noștri, al Unicornului. Inorogul, animal cu copite nedespicate, având un fantastic corn lung, ce izbucnește drept înainte din mijlocul frunții, reprezintă una din plăsmuirile cele mai sugestive ale imaginației mitologice. Inorogul, animal de o sălbăticie de nedomesticit, dar superlativ sublimat totodată, unealtă a miraculosului, adesea, era în literatura medievală un simbol al castității, și prin deviație apoi și un animal al puterii spirituale“.
La deschiderea oficială vor lua cuvântul: acad. Valeriu Matei, director al Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu”, Nichita Danilov, director-adjunct al Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu”la Chișinău, dr.Alexei Rău, directorul Bibliotecii Naţionale şi acad. Andrei Eşanu.