Scurt istoric
Biografia Bibliotecii Naţionale a Republicii Moldova începe la 22 august 1832, data la care a avut loc inaugurarea Bibliotecii Publice Guberniale. Printre ctitorii acesteia se numără Petru Manega, doctor de drept, venit de la Bucureşti şi ales epitrop, care s-a ocupat de găsirea localului, directorul şcolilor din regiunea Basarabiei A.Grinevici, care a adaptat statutul bibliotecii publice din Odesa la cea din Chişinău.
La baza fondului iniţial de carte a stat biblioteca particulară a colonelului I.P. Liprandi (428 vol.).
Primul bibliotecar a fost Gavriil Bilevici, un intelectual cu studii făcute la Cernăuţi, profesor la Gimnaziul nr. 1 de băieţi din Chişinău, unde a fost găzduită un timp biblioteca.
De-a lungul celor 190 de ani Biblioteca a avut diverse locaţii şi a purtat diferite denumiri, în funcţie de situaţia social-politică din ţară: Biblioteca Publică Gubernială (1832-1875), Biblioteca Publică din Chişinău (1876-1939), Biblioteca Republicană de Stat a RSSM (1940-1990), Biblioteca Naţională (din 1991).
Pe parcursul anilor a fost adunată cu grijă zestrea spirituală a acestui neam – toate valorile pe care generaţiile prezente şi viitoare le vor utiliza pentru a învăţa şi judeca despre trecerea noastră prin istorie. În primele decenii ale activităţii sale, creşterea numărului de volume a fost relativ lentă, ajungând, după 45 ani de existenţă, la cifra de 8 mii de volume, iar în următorii 25 ani fondul a cunoscut o creştere considerabilă, majorându-se aproape de 5 ori (1902 – 39 mii vol.). Colecţiile de documente au sporit din an în an, astfel primul milion de volume Biblioteca l-a acumulat în 1963.
Unele dintre cele mai importante capitole a biografiei Bibliotecii Naţionale pot fi considerate anul 1961, când Biblioteca s-a mutat într-un sediu cu destinaţie specială – actualul bloc central al BNRM (arhitect Agaki Ambarţumean), ceea ce a constituit un adevărat eveniment cultural al capitalei şi anul 1992, când Biblioteca Naţională a demarat reforma complexă a activităţii sale, conform standardelor UNESCO referitoare la acest tip de biblioteci. Această reformă a inclus dezideologizarea şi depolitizarea activităţii Bibliotecii, integrarea ei în procesul de renaştere naţională demarată în Republica Moldova, reorganizarea organigramei şi sistemului de management, regândirea funcţiilor şi priorităţilor Bibliotecii, redirecţionarea resurselor financiare, reînnoirea echipamentului, promovarea unor idei şi concepte noi, schimbarea politicii resurselor umane. De atunci au fost realizate o serie de proiecte de anvergură, care au contribuit la realizarea unor performanţe deosebite, la schimbarea imaginii bibliotecii în societate şi la afirmarea acesteia ca instituţie cultural-ştiinţifică de prestigiu atât în ţară cât şi peste hotarele ei.
În 1996, Biblioteca a inițiat și a elaborat, în colaborare cu 8 biblioteci mari, 5 muzee și cu Arhiva Națională, Programul national „Memoria Moldovei”, circumscris programului UNESCO
„Memory of the World”, care are drept scop principal salvgardarea și comunicarea către generațiile viitoare a moștenirii culturale scrise.
Începând cu anul 2011 în cadrul BNRM activează Centrul Pro-European de Servicii şi Comunicare, având drept scop promovarea valorilor europene si sprijinirea procesului de integrare europeana a Republicii Moldova.
În anul 2013, a fost pus în expluatare Sistemul SIBIMOL, care integrează într-o bază de date unitară resurse bibliografice din colecțiile bibliotecilor publice din Republica Moldova.
În 2015, graţie prevederilor memorandumului de colaborare semnat între Ministerul Culturii al Republicii Moldova şi Fundaţia IREX Moldova/ Programul Naţional Novateca, a fost inaugurat Centrul de Statistică, Cercetare şi Dezvoltare, având ca obiectiv modernizarea procesului de transmitere a datelor statistice privind activitatea bibliotecilor publice. La fel, din 2015, în structura instituţiei a fost instituit Centrul de Formare Profesională Continuă în Biblioteconomie şi Ştiinţe ale Informării, care oferă servicii de instruire a bibliotecarilor atât din cadrul BNRM, cât şi întreg Sistem Naţional de Biblioteci.
În 2016, a fost lansat Centrul de Informare ONU, care are drept scop promovarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabile 2030. Biblioteca Naţională fiind o instituţie ataşată de activităţile de salvgardare a patrimoniului cultural, în 2018 a fost inaugurat Muzeul Cărţii, care prin conţinutul documentar-istoric şi artistic al cărţilor prezentate publicului larg are drept scop promovarea şi valorificarea mărturiilor trecutului.
În anul 2022, a fost lansat Centrul Național de digitizare cu echipamentul tehnic modern, oferit de către Agenţia Internaţională Japoneză de Cooperare (JICA).