Chişinăul de ieri şi de azi (580 ani de la prima atestare)
Este titlul expoziţiei eveniment , care se va inaugura la 11octombrie, cu începere de la ora 14.00 în spaţiul expoziţional al Bibliotecii Naţionale. La eveniment vor participa scriitori, istorici, oameni de cultură.
Chișinău este capitala, cel mai mare oraș și centrul administrativ, teritorial, economic, științific și cultural al Republicii Moldova. Orașul este așezat la o margine a pantei de sud-est a Podișului Central al Moldovei, în zona de silvostepă fiind străbătut de râul Bîc, un afluent de dreapta al Nistrului.
Este unul dintre cele mai mari orașe din Europa Centrală și de Sud. La 1 ianuarie 1984, aici locuiau 604.500 persoane, conform recensământului din 1989 – 661.400, în 1996 – 662.000 persoane, iar potrivit datelor preliminare ale ultimului recensământ din 2014 – 492.894 persoane. În prezent (2016), Chișinăul găzduiește peste 680.000 de locuitori (estimare).
Chișinăul este legat prin căi ferate și drumuri cu toate municipiile, orașele și centrele raionale și multe sate din republică, de asemenea cu centre urbane din România, Ucraina, Bulgaria, Turcia, Belarus, Rusia și alte state. Din punct de vedere administrativ, este divizat în cinci sectoare: Centru, Botanica, Buiucani, Râșcani și Ciocana. Organul local al puterii de stat este Primăria municipiului (Consiliul municipal).
Chișinăul este supranumit „Orașul din piatră albă”. Respectivul supranume provine din abundența clădirilor deschise la culoare, fiind construite din piatra albă de calcar. Printre altele, primul vers din forma actuală a imnului orașului Chișinău, intitulat Orașul meu (muzică: Eugen Doga, versuri: Gheorghe Vodă), este: Orașul meu din albe flori de piatră.[12] Forma anterioară a primului vers din imn era: Orașul meu cu umeri albi de piatră[
Prima mențiune a tîrgului datează din anul 1436, iar mențiunile ulterioare descriu un tîrg rural prevăzut cu o hală de piatră, grupat în jurul parohiilor Nașterea Fecioarei (Măzărache) și Sfinții împărați Constantin și Elena (Râșcani). În timpul domniei lui Alexandru cel Bun, documentele atestă existența unui sat pe malul drept al Bâcului care avea hotar comun cu mosia Chișinăului. În alte documente de mai târziu găsim și denumirea acestui sat : Visterniceni.
În 1772 unul din reprezentanții familiei Râșcanu și anume spătarul Constantin Râșcanu a devenit posesorul parții de sud-est a moșiei Visterniceni. Constantin Râșcanu este ctitorul Bisericii Sfinților Impărați Constantin si Elena pe pereții căreia în rand cu alte inscripții se poate citi: „ … această Sfântă biserică a fost înălțată din temelii pe mijloacele robului lui Dumnezeu Constantin Râșcanu mare spătar, in anul 1777″.
Pînă în 1812 tîrgul moldovenesc se ridica pe malul Bîcului, în jurul Pieței Vechi, numărând 7 parohii și aproximativ 5.000 de locuitori